Motive pentru care copiii au nevoie de locurile de joacă
Experţii susţin că locurile de joacă sunt esenţiale
1. Încă din anul 1885, cercetările dovedesc că elevii sunt mai activi atunci când printre orele lor, sunt încorporate şi pauzele de joacă sau recreere.
2. Albert Einstein a spunea că: „Jocul este cea mai înaltă formă de cercetare.“
3. „Teoria lui Ross” (2012), indică faptul că oamenii funcţionează mai bine atunci când experimentează o schimbare de ritm. Acest lucru înseamnă că, copiii cu condiţii, cum ar fi ADHD, răspund mai bine la învăţare în clasă, după o schimbare de ritm – cum ar fi timpul petrecut la locul de joacă.
4. Un studiu privind locurile de joacă şi impactul lor asupra dezvoltării copiilor cu vârste între 0-5 ani, determină că: „Jocul promovează dezvoltarea creierului şi ajută reţelele neuronale pentru o minte de succes prin acţiuni repetitive de joc, care întăresc acea reţea.“ (Duerr, 2014)
5. Autorul Tom Norquist a scris despre corelaţia dintre inventatorii şi invenţiile generaţiei noastre şi capacitatea lor de a juca în mod liber pe terenurile de joacă şi aparenta deconectare în mintea educatorilor moderni. Cu alte cuvinte, de ce uită aceştia că joacă are un impact major asupra inteligenţei, educaţiei şi abilităţilor sociale?
6. Un studiu a demonstrat că: „Copiii sunt mai concentraţi pe sarcini şi mai puţin zvăpăiaţi în zilele când au parte de recreere“, iar acest lucru este vizibil la copiii cu tulburări de atenţie precum şi la cei fără astfel de tulburări. (Ross, 2012)
7. Studiile au demonstrat că elevii activi fizic şi-au îmbunătăţit performanţele academice şi au obţinut note mai mari la şcoală, dezvoltând în acelaşi timp, o perspectivă mult mai bună faţă de şcoală.
Locurile de joacă au beneficii pentru sănătate
8. Funcţia imunitară este îmbunătăţită prin expunerea la soare şi chiar o jumătate de oră pe un teren de joacă declanşează reacţia organismului.
9. Leagănele oferă o dezvoltare fizică ce include apucare, echilibru, aterizare, sărituri, împingere, ocolire, ritm, utilizarea muşchilor pectorali şi multe altele.
10. Locurile de joacă sunt o locaţie excelenţă ce permite copiilor să îşi menţină şi construiască rezistenţa şi sănătatea cardiovasculară.
11. Cercetările demonstrează în mod continuu că acei copii activi fizic în şcoală sunt, de asemenea, susceptibili de a fi activi fizic şi în afară acesteia – acasă.
12. Locurile de joacă oferă un loc ideal pentru antrenamentele ce pun în mişcare toţi muşchii, incluzând exerciţii pentru a consolida braţele, picioarele, trunchiul, umerii, şi aşa mai departe. Sistemul cardiovascular, sistemul circulator şi sistemul neurologic al copilului sunt
de asemenea, îmbunătăţite.
13. Echipamentele „overhead” (deasupra capului), îmbunătăţesc puterea superioară a corpului în timp ce vizează abilităţi cum ar fi puterea de prindere, coordonarea, coordonarea mâna-ochi, percepţia vizuală, şi multe altele.
14. Glanda pineală este stimulată de lumina zilei, iar acest lucru reglează ceasul biologic al unui copil. (Ross, 2012)
15. Exerciţiile de zi cu zi într-un loc de joacă, pot face minuni în reducerea riscurilor de obezitate sau pierderii în greutate a unui copil.
16. Activitatea fizică stimulează, de asemenea, activitatea creierului şi îmbunătăţeşte circulaţia vaselor de sânge din creier. Acest lucru aduce apă, oxigen şi glucoză către creier, la o rată mai mare decât creierul copilului sedentar.
Locurile de joacă susţin dezvoltarea
17. Dezvoltarea cognitivă prin utilizarea leagănelor include rezolvarea problemelor, imaginaţia dramatică şi reprezentare mentală. Oscilaţiile sunt de asemenea responsabile pentru stimularea senzorială. (Frost, 2004)
18. Lumina soarelui (dobândită din timpul petrecut la locurile de joacă) stimulează organismul pentru a crea vitamina D, ceea ce este important pentru dezvoltare, precum şi învăţare.
19. „Studiile arată că, copiii cu vârstă între 3-5 ani necesită anumite tipuri de echipamente pentru dezvoltarea optimă …“, iar acest lucru este adesea găsit la locurile de joacă. (Frost, 2004)
20. Echipamentele de la locurile de joacă îi ajută pe copiii de orice nivel de vârstă să-şi dezvolte abilităţile motorii.
21. Omul care a creat prima grădiniţă, în 1837, a declarat că joacă este profund semnificativă pentru dezvoltarea oricărui copil. (Bornstein, 2011)
22. Copiii au un sistem nervos mai puţin dezvoltat şi nu pot procesa informaţiile ca şi adulţii. Stând în sălile de clasă pentru mai multe ore, fără nici o pauză, poate duce la timp pierdut în sala de clasă.
23. Locul de joacă devine ultimul refugiu al dezvoltării sănătoase globale (sociale, cognitive şi emoţionale).
24. Locurile de joacă cu gropi de nisip sau apă, asigură experienţe senzoriale şi de dezvoltare. Apare nevoia de a atinge, posibilitatea de a stăpâni materiale şi experienţele tactile pure.
25. Declinul locurilor de joacă are legătură cu problemele de comportament, ADHD, şi dezvoltarea cognitivă, socială şi creativă. (Hammond, 2012)
26. Echipamentele de căţărare (alpinism) stimulează abilităţile cognitive, cum ar fi memoria, rezolvarea problemelor şi vizualizarea. Se folosesc abilităţile motorii perceptuale şi creşte capacitatea de fitness. Acesta sporeşte gradul de conştientizare a corpului şi dezvoltă cele mai multe dintre abilităţile motorii.
Locuri de joacă au un impact emoţional profund
27. „Jocul fizic nestructurat reduce stresul“ – acesta are un efect negativ măsurabil asupra învăţării şi sănătăţii. (Ross, 2012)
28. Cercetările au arătat că, „Unul dintre cei mai buni predictori ai faptului că elevii se simt fericiţi în şcoală este dacă se simt confortabil şi competenţi în timpul vacanţei.“ (Bornstein, 2011)
29. Fericirea este un produs secundar al jocului în aer liber pe un teren de joacă şi astfel „bucuria naşte bucurie“, atunci când copiii pot merge continuu în aer liber pentru a explora, învaţă şi creşte.
30. Stăpânirea diferiteloe aparate de pe un teren de joacă va oferi încredere unui copil cu probleme fizice, dar se va asigura, de asemenea, că încrederea şi stimă de sine sunt de asemenea, revigorate.
31. Natura nestructurată a locurilor de joacă permite copiilor să-şi păstreze un sentiment de control care nu este disponibil în alte părţi ale vieţii lor. (Ross, 2012)
32. „Copiii devin mai bătuşi şi năzdrăvani atunci când nu sunt ocupaţi cu lucruri mai bune“ (Bornstein, 2011), şi locurile de joacă moderne sunt din ce în ce mai mult locaţii în care copiii sunt prea stimulaţi pentru a deveni agresivi.
Locurile de joacă deschid uşa imaginaţiei
33. Locurile de joacă oferă copiilor un timp nestânjenit de distracţie şi joacă.
Ei alcătuiesc regulile, poveştile şi se angajează pe deplin în procesul de creaţie al jocului.
34. Locuri de joacă asigura un sentiment de siguranţă şi permit libertate deplină copiilor, precum şi imaginaţie şi libertatea fizică.
35. Jocul Imaginar este garantat de fiecare dată când un copil se află pe un teren de joacă, iar acest lucru la rândul sau, favorizează creşterea imaginaţiei individuale, rezolvarea problemelor şi dezvoltarea personală.
Locurile de joacă arată copiilor valoarea comunitară
36. Reţineţi că interacţiunea socială este benefică pentru societate în ansamblu, iar locurile de joacă sunt medii în care copiii de orice rasă, vârstă şi stare economică pot socializa şi se pot juca. Acest lucru previne atitudini parentale sărace ce pot afecta sentimentul de sine şi lumea unui copil.
37. Locurile de joacă sunt unul dintre puţinele locuri deschise pentru copii, care nu sunt limitate de venit – copii bogaţi şi săraci se pot întâlni la joacă şi să înveţe unii de la alţii, fără interferenţe.
38. Locul de joacă poate fi singura şansă în afară şcolii pentru interacţiunea socială cu colegii.
Pauza de recreere este o altă oportunitate de învăţare
39. Şcolile încearcă să maximizeze fiecare secundă de instruire în scopul de a îmbunătăţi rezultatele testelor, iar acesta este motivul pentru care unele pun în aplicare „antrenori“ care învaţă copiii cum să se bucure de pauză productivă.
40. Locuri de joacă sunt cunoscute a fi atât de importante, încât unele şcoli închid străzile apropiate în anumite momente ale zilei, pentru a permite copiilor să alerge liberi în faţa şcolii lor, în timpul pauzei.
41. Timpul de joacă aminteşte că experienţele pe care copiii le au la locurile de joacă, rămân proaspete în mintea lor chiar şi la tinereţe. Acest lucru dovedeşte multora semnificaţia experienţelor fericite şi sănătoase de la locurile de joacă.
Locuri de joacă învaţă copiii despre natură
42. Caracteristicile nisipului şi apei sunt cunoscute pentru beneficiile lor terapeutice, cum ar fi calmarea, reducerea anxietăţii şi exprimarea emoţională pozitivă.
43. Natura este ceva ce copiii pot experimenta din ce în ce mai puţin pe măsură ce electronicele preiau acest timp ce era dedicat jocului în aer liber. Locurile de joacă pot promova un sentiment de curiozitate şi chiar de mirare a lumii naturale. Ele pot ajuta copiii să dezvolte aprecierea naturii.
Copiii sunt încurajaţi de un loc de joacă
44. Învăţarea şi jocul nu pot fi divizate unul de celălalt. „Orice educator va va spune că jocul este modul în care copiii dau sens lumii.“ (Hammond, 2012)
45. Toate simţurile sunt angajate pe un teren de joacă în aer liber.
46. Competenţele observaţionale sunt îmbunătăţite prin lecţii şi joacă în aer liber, în parcurile de joacă pentru copii.
