Mișcarea și educația fizică ne pot face mai inteligenți?
Crrcetătorii știu că educația fizică și exercițiile schimbă structura creierului, ceea ce duce la îmbunătățirea concentrației și crearea de noi celule.
Legătura dintre corp și minte este bine documentată. Dar gândirea și acțiunile actuale (cum ar fi eliminarea pauzei de recreere și a educației fizice) ne determină să ne întrebam dacă unele decizii reflectă clișeul: „Corpurile sunt pentru a ne meține capul.”
Gândirea actuală pe această temă, totuși, recunoaște: „Orice gândire are participarea întregului corp”. Fiziologic, se pare că fluxul sanguin către creier stimulează creșterea creierului ca urmare a activității fizice și a exercițiilor. Cercetările timpurii indică faptul că exercițiile fizice definite ca exerciții „aerobe” induc modificări neuroplasticității în diferite regiuni ale creierului.
Ce tip de exerciții sunt cele mai bune pentru dezvoltarea creierului?
Mișcarea și exercițiile intensifică respirația și ritmul cardiac, astfel încât fluxul sângelui să crească mai mult în creier, crescând producția de energie și eliminarea rebuturilor. Ca răspuns la exerciții, vasele de sânge cerebrale pot crește, chiar și la animalele sedentare de vârstă mijlocie.
Mersul pe jos este deosebit de bun pentru creier deoarece crește circulația sângelui, oxigenul și glucoza care ajung în creier. Mersul pe jos nu este obositor, astfel încât mușchii piciorului nu necesită oxigen și glucoză în plus ca în timpul altor forme de exerciții fizice. Când te plimbi, îți oxigenezi în mod eficient creierul. Poate de aceea mersul pe jos poate „limpezi mintea” și te poate ajută să gândești mai bine.
Câte exerciții sunt de ajuns?
O singură perioadă de 10 minute de activitate fizică într-un cadru academic stimulează atenția și abilitățile de rezolvare a problemelor la copii. Un studiu publicat online la începutul acestei luni în Jurnalul Britanic de Medicină Sportivă a constatat că beneficiile pentru sănătatea mintală au fost observate după 20 de minute de activitate fizică, deși cu cât mai multe exerciții și intensitate mai mare, cu atât mai bune efectele. Ceea ce înseamnă că 30 de minute pe zi de activitate aerobică vor fi benefice pentru creierul și inima ta.
Alte experimente au arătat că exercițiile aerobice par a fi mai bune pentru abilitățile cognitive decât alte tipuri de exerciții. Într-un experiment de la Universitatea din Illinois, persoanele vârstnice au primit un program de 6 luni de exerciții de întindere sau de mers pe jos. Grupul care a făcut exerciții de întinderi și-a îmbunătățit flexibilitatea, dar nu și-au îmbunătățit cunoașterea. Grupul care a făcut exerciții de mișcare, și-a îmbunătățit abilitățile cognitive.
Se pare că factorii de creștere diferiți trebuie să provină din diferite puncte ale corpului pentru a crea noi neuroni și noi conexiuni ale creierului. Pentru că acest lucru să se întâmple, trebuie să existe o schimbare semnificativă a fluxului de sânge. Înotul, alergarea sau ciclismul produc acest tip de creștere a fluxului sanguin. Ridicarea în greutate stimulează producerea de factori de creștere în mușchii care tind să rămână în mușchi și nu își găsesc drumul spre creier.
Ce exercițiu este cel mai bun și cât timp trebuie să execuți un exercițiu pentru a vedea schimbări benefice?
Exercițiul aerobic pare să fie cel mai bun la creșterea celulelor creierului și menținerea lor în viață și sănătoase. Acest beneficiu este, în general, evident după aproximativ 12 săptămâni. Cu toate acestea, nu subestima puterea pauzei de recreere sau a orelor de educație fizică. Cercetările au indicat că o perioadă de 10 minute de activitate fizică are drept rezultat creșterea abilităților de rezolvare a problemelor și abilitățile de atenție la copii la revenirea în clasă.
Întorcându-ne la întrebarea inițială: educația fizică vă poate face mai inteligenți? Cercetarea continuă în acest domeniu este justificată. Cu toate acestea, este clar că activitatea fizică realizată în mediul educațional fizic influențează activitatea creierului într-o varietate de moduri benefice învățării. Ați putea să vă gândiți la asta ca la „încălzirea creierului pentru învățare”.
