Proiectarea locului de joacă pentru a încuraja mișcarea
Spațiul modern de joacă oferă copiilor numeroase oportunități și beneficii de dezvoltare. Aceste beneficii includ oportunități sociale, emoționale, fizice și cognitive care sunt legate de a oferi copiilor ocazia să se cațere, să alunece și să aibă diverse oportunități pentru diferite forme de mișcare. Pe măsură ce preocupările privind siguranța cresc, teama de injurii și zonele de siguranță devin din ce în ce mai evidente în designul locurilor de joacă, multe facilități au optat pentru eliminarea componentelor în mișcare care le oferă copiilor oportunități de a se legăna, de a se roti și de a sări. Dar această preocupare privind siguranța, împiedică oportunitățile copiilor de a-și dezvolta sistemele vestibulare și proprioceptive la locul de joacă.
Simțul vestibular este simțul de mișcare și este strâns legat de simțul de vedere. Nu ne gândim la modul în care corpul nostru se mișcă atunci când urcăm sau coborâm scările, nu? Simțul vestibular ne ajută să ne menținem tonul muscular și să coordonăm cele două părți ale corpului nostru. El ne spune ce face organismul nostru, de exemplu, stă, se mișcă, se balansează, etc. și ne ajută să știm unde suntem în spațiu.
Strâns legată de simțul vestibular este simțul nostru proprioceptiv care ne dă o conștientizare a poziției corpului. Este o propriocepție care ne permite să ne ghidăm mișcările brațelor sau picioarelor fără a trebui să respectăm fiecare acțiune. El ne spune creierului nostru când și cum se contractă mușchii sau se întind și cum articulațiile noastre se extind astfel încât să știm unde sunt membrele. Ca rezultat, putem merge pe scări fără să ne gândim activ la ceea ce facem.
Deci, de ce simțurile vestibulare și proprioceptive sunt atât de importante pentru copiii noștri? Este important deoarece aceste simțuri sunt implicate în planificarea mișcării. Copiii care se luptă cu planificarea motorie au adesea dificultăți la școală. Aceste simțuri sunt necesare pentru a scrie, a citi, a privi la tablă, a prinde o minge, etc. Unii copii cu planificare motorie slab dezvoltată cad sau se lovesc frecvent. Pentru a evita aceste tipuri de rezultate, trebuie să oferim copiilor oportunități frecvente de mișcare, cum ar fi:
* balansare
* leganare
* alpinism
* cățărare
Oferind copiilor o varietate de oportunități de mișcare le oferim acestora o activitate importantă care, la rândul ei, stimulează sistemul vestibular și alte părți ale sistemului nervos numit cerebelum. Mișcarea, în special stimularea prin rotire, invartire sau suspendare cu susul în jos, ajută la dezvoltarea unei mari arii importante în spatele creierului: cerebelul, care conectează sistemul vestibular. Cerebelul interacționează, de asemenea, cu nivelele frontale superioare ale creierului pentru abilitățile cognitive, cum ar fi limba, interacțiunea socială, muzica, abilitatea de a efectua automat activități repetitive (de ex. scrisul de mână) și, poate, atenția.
Informațiile din ambele domenii sunt transmise creierului, în special într-o zonă care este importantă pentru conștientizarea spațială sau senzorială. De asemenea, ele controlează postura și echilibrul, coordonarea, mușchii stabilizatori ai coloanei vertebrale, mișcările oculare (cum ar fi urmărirea vizuală). Sensul vestibular este vital atât în mișcare (echilibru dinamic), cât și în liniște (echilibru static).
Mișcarea ritmică a jocului susține dezvoltarea limbajului, ajutând la dezvoltarea opțiunii de urmărire a ochilor necesară citirii. Când un copil atinge o mișcare ritmică regulată pe leagăne, poate produce un efect de relaxare sau un sentiment de entuziasm asupra sistemului nervos central. Jocul și mișcarea oferă deasemenea copiilor oportunități de a practica balansare, alergare și intoarcere.
Planificarea locului de joacă pentru a respecta reglementările actuale de siguranță reprezintă o parte importantă a furnizării unui loc de joacă distractiv și provocator, dar nu elimină oportunități valoroase pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului și capacitatea de a-și exercita abilitățile de mișcare din cauza unei preocupări excesive legate de risc și răspundere.
Oferind copiilor numeroase și variate oportunități de mișcări cum ar fi leagănat, rotire, și sărituri, nu numai că oferă experiențe amuzante și provocatoare, ci le oferă și oportunități de dezvoltare a sistemelor lor vestibulare și proprioceptive care nu pot fi realizate în nici un alt loc decât terenul de joacă sau școala.
