Beneficiile activităţii fizice în şcoli
Aproape în fiecare clasă şcolară, există cel puţin un copil impulsiv. Aceşti copii impulsivi au frecvent probleme, afişându-şi regretul sincer pentru acţiunile lor … în mod repetat.
Un nou studiu sugerează că o soluţie simplă pentru copiii impulsivi este activitatea fizică. Cercetătorii au identificat că creierul uman controlează controlul inhibitor care reglează comportamentul impulsiv. Cercetarea a constatat, de asemenea, o legătură între funcţiile neurocognitive asociate cu comportamentul alimentar şi exerciţiile fizice. Cu alte cuvinte, activitatea fizică în şcoală are o influenţă pozitivă asupra alimentaţiei şi a acţiunilor impulsive.
Având în vedere aceste constatări, activitatea fizică are două avantaje de care şcolile ar trebui să fie interesate: intervenţie în obezitatea infantilă, precum şi efect calmant asupra copiilor impulsivi.
Activitatea fizică este precum medicina: ar trebui să ne gândim la exerciţii ca la un medicament. Ştim că exerciţiile ajută funcţii executive, cum ar fi secvenţierea, memoria şi prioritizarea, care contribuie la abilităţile necesare pentru succesul în şcoală şi în viaţă. Pur şi simplu, activitatea fizică în şcoală amorsează creierul pentru învăţare.
O altă vorbă familiară printre elevi este „De ce să fac sport? Ştiu deja că nu pot face acest lucru.” Atitudinea defetistă sau incapacitatea de a împinge eşecurile anterioare din trecut este răspândită la mult prea mulţi elevi.
Activitatea fizică în şcoală este un remediu pentru aceste situaţii. Activitatea fizică produce endorfine (substanţele chimice din creier), care reglează starea de spirit, plăcerea şi durerea. O stare de spirit ridicată poate contribui la o atitudine de genul „pot face asta”, atitudine care continuă pe măsură ce elevii abordează noile sarcini ca provocări, nu ca obstacole.
Activitatile academice şi activitatea fizică în şcoli
Activitatea fizică are beneficii academice, de asemenea. Cercetătorii au analizat rezultatele sportive ale elevilor şi le-au comparat cu rezultatele elevilor la matematică şi literatură. Ei au descoperit că elevii cu o activitate fizică intensă şi constantă, au rezultate de două ori mai bune la testele academice decât cei care nu practică sportul.
Dezvoltarea copilului sănătos şi activitatea fizică în şcoli
Simpla joacă a copiilor are un efect pozitiv asupra sănătăţii copiilor în general. Academia Americană de Pediatrie a publicat un raport clinic în 2006, pe tema jocului.
Importanţa jocului şi dezvoltarea sănătoasă a copilului & obligaţiuni părinte-copii
Raportul oferă orientări cu privire la modul în care pediatrii pledează pentru faptul că jocul este o parte a dezvoltării optime pentru copiii mici. Raportul subliniază faptul că modul nostru de viaţă grăbit, cu accentul pe domeniul academic şi modificările în structura familiei, au dus la o reducere a centrării copilului pe joc şi recreere. Raportul ne aminteşte că „jocul” joacă un rol esenţial în dezvoltarea fizică, socială, academică şi emoţională a copiilor mici.
Potrivit Agenţiei Naţionale a Educaţie Fizică şi Sport care urmăreşte sportul la vârstă şcolară şi educaţia fizică, ne aminteşte că „Oportunităţile de desfăşurare a activităţii fizice în şcoală, includ timpul petrecut în sala de educaţie fizică, mişcarea, încălzirea, mersul pe jos sau cu bicicletă la şcoală, sporturi de recreere.”
Educaţia fizică şi activitatea fizică în şcoli
Programele şcolare de educaţie fizică oferă astăzi elevilor posibilitatea de a fi nu numai activi fizic, dar şi posibilitatea de a învăţa abilităţi şi comportamente care să conducă la menţinerea activităţii fizice pentru o viaţă întreagă.
Elevii petrec mai mult de jumătate din zi la şcoală. Educaţia fizică ar trebui să-i înveţe cum să integreze activitatea fizică în ziua lor atât acum, cât şi mai târziu, de-a lungul vieţii. Dacă nu acum, atunci când? Ce fel de mesaj trimitem că societate atunci când nu putem găsi timpul necesar pentru defasurarea orelor de educaţie fizică?
Pauzele de recreere şi activitatea fizică în şcoli
Recreerea şi educaţia fizică sunt uneori confundate. Atunci când unele şcoli au început să elimine recreerea, părinţii au spus că elevii nu au nevoie de recreere, deoarece aceştia au primit orele de educaţie fizică; cu toate acestea, mulţi părinţi au fost contra acestei decizii.
Eliminarea timpului de recreere se confruntă cu opoziţii din partea părinţilor şi, nesurprinzător, din partea copiilor. Se pare că atât educaţia fizică cât şi recreerea sunt privite că experienţe esenţiale pentru o educaţie bună.
Pauzele de recrere, spre deosebire de educaţia fizică, reprezintă una dintre puţinele experienţe nestructurate de şcolarizare. Ea oferă copiilor posibilitatea de a „juca”, utiliza vocile lor exterioare, alerga, etc.
Unii copii acumulează suficient curaj pentru a aborda un prieten nou, pentru a riposta către un rival sau a irita un inamic într-un joc. Observaţi că fiecare este o experienţă activă din punct de vedere fizic.
Cercetările indică faptul că copiii sunt mai activi în recreere decât afară sau chiar la orele de educaţie fizică. În plus faţă de pauza mentală, recreerea pare a fi cel mai eficient mod de a menţine copiii activi.
Sportul ca activitate fizică
Elevii din ciclul primar care fac sport sunt mai susceptibili de a deveni adolescenţi activi care, la rândul lor, vor fi mai susceptibili de a fi adulţi activi. Şi fiind activi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este una dintre cele mai importante moduri de a preveni bolile de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabetul şi o serie de alte boli debilitante.
Nu numai că oamenii sănătoşi se bucură de o calitate mai bună a vieţii, dar aceştia au şi o creştere a productivităţii la locul de muncă. Sporturile practicate în şcoală au, de asemenea, un rol important în menţinerea copiilor activi la şcoală.
